aproape jumătate din populația planetei are acum acces la internet, cu aproximativ unul din trei dintre acești oameni activi în mod regulat pe social media.
dar această oportunitate sporită de a socializa și de a comunica într-un mediu virtual a oferit noi căi pentru comportamentul antisocial.
problema cyberbullying a primit o atenție considerabilă de cercetare. Cu toate acestea, alte comportamente antisociale online cu rezultate similare dăunătoare au primit mult mai puțină atenție – un exemplu fiind trolling-ul online anonim.
comportamentele de Trolling includ de obicei postarea deliberată de comentarii inflamatorii și mesaje argumentative în încercarea de a provoca, perturba și supăra pe ceilalți. „Trolii” se pot preface că fac parte din grup, dar intenția lor reală este de a crea conflicte pentru propria lor distracție. Șocant, mai mult de un sfert dintre americani au recunoscut că s-au angajat într-un comportament de trolling la un moment dat.
cel mai îngrijorător este însă faptul că comportamentele de hărțuire online (cum ar fi hărțuirea cibernetică și trolling) se dovedesc a avea rezultate psihologice similare cu cele ale hărțuirii offline. Aceste rezultate pot include depresia, anxietatea socială și stima de sine scăzută.
dar, în timp ce cyberbullying-ul este o extensie clară a agresiunii offline, nu există o contrapartidă evidentă în lumea reală a trolling-ului online. Acest lucru poate face mai greu de înțeles exact de ce se întâmplă.
cine sunt trolii?
cercetările au definit un troll tipic ca un utilizator de internet care își asumă o identitate falsă, pe care apoi o folosesc pentru a provoca perturbări și a declanșa conflicte, printre altele, pentru propria lor distracție.
coperta anonimatului permite trolului să trateze internetul ca pe un loc de joacă personal, aruncând comentarii provocatoare în forumuri precum grenade într-o mulțime. Trolii rămân necunoscuți victimelor și, spre deosebire de hărțuirea cibernetică, victimele lor nu le sunt cunoscute.
organizațiile Online și organismele guvernamentale au făcut diverse încercări de a guverna și de a combate trolling-ul. Acestea includ anti-troll.org și grupul online zero Trollerance.
dar trolling – ul a evitat în mare măsură majoritatea încercărilor de a-l controla-așa cum arată un număr imens de oameni care recunosc că au făcut-o.
există un tip de trolling?
o modalitate de a încerca să înțelegem de ce oamenii se angajează în trolling este de a investiga dacă sunt susceptibili să prezinte trăsături de personalitate particulare, cum ar fi narcisismul, psihopatia, Machiavelismul și sadismul de zi cu zi – cunoscut sub numele de „tetradul întunecat”.
aceste trăsături stau la baza multor forme de manipulare socială și înșelăciune și implică un impuls pentru auto-avansare nemiloasă, agresiune și, mai ales, o lipsă de empatie și o duritate severă. Luând fiecare dintre tetrad la rândul său, narcisismul este asociat cu sentimente de superioritate și ego-inflație; psihopatia este legată de impulsivitate și nesimțire; Machiavellianismul este asociat cu manipularea și exploatarea altora; iar sadismul este definit ca plăcerea de a provoca durere altora.
un studiu din 2014 a constatat că persoanele cu niveluri mai ridicate de sadism, psihopatie și machiavelism aveau mai multe șanse să se angajeze în comportamentul de trolling online, sadismul fiind cel mai puternic predictor.
care este motivația finală?
dar cercetările privind comportamentele de trolling nu au luat încă în considerare factorii motivatori direcți. Așadar, cercetările mele recente au căutat să înțeleagă ce îi motivează pe indivizi să se angajeze în comportamente de trolling.
dacă un comportament este satisfăcător, este mai probabil ca un individ să o facă. Deoarece trolling – ul depinde de interacțiunea cu ceilalți, am fost interesați de recompensele sociale experimentate de cei care provoacă aceste interacțiuni.
există două forme de recompense sociale: tipice și atipice.
recompensele sociale tipice apar în general prin comportamente și interacțiuni sociale reciproce. Experimentăm recompense sociale pozitive (sau tipice) atunci când ne angajăm într-un comportament util, altruist. Dar în studiul nostru am explorat recompensele sociale atipice, cunoscute și sub numele de „potență socială negativă”.
potența socială negativă este măsurată folosind chestionarul de recompense sociale, în care participanții își indică acordul cu afirmații precum „Îmi place să fac pe cineva supărat” și „îmi place să-i jenez pe ceilalți”.
acestea sunt sentimentele pline de satisfacții pe care unii oameni le experimentează atunci când creează discordie socială, prin comportamente și interacțiuni egoiste sau egoiste. Persoanele care caută potență socială negativă sunt susceptibile de a se bucura provocând durere psihologică și suferință pe alții.
ei pot realiza acest lucru prin exercitarea influenței sociale negative, a puterii și a forței.
personalitate vs motivație
am adunat un eșantion de 396 de adulți (75,9% femei și 24,10% bărbați) și le-am cerut să completeze un chestionar pentru a-și măsura nivelurile de narcisism, psihopatie, machiavelism și sadism.
am evaluat, de asemenea, orientarea lor către potența socială negativă și implicarea lor în comportamentele de trolling pe Facebook.
nivelurile mai ridicate de psihopatie și sadism tind să prezică comportamentele de trolling, sadismul fiind cel mai puternic factor. De asemenea, am constatat că bărbații aveau mai multe șanse decât femeile să se angajeze în trolling pe Facebook.
dar mai surprinzător a fost ceea ce am găsit când am inclus potența socială negativă în model. Efectul potenței sociale negative a fost mult mai puternic decât efectele psihopatiei și sadismului.
aceasta înseamnă că, deși trăsăturile de personalitate antisocială joacă un rol, ceea ce influențează cu adevărat comportamentul de trolling este plăcerea socială derivată din cunoașterea faptului că alții sunt enervați de aceasta. Cu cât impactul social este mai negativ, cu atât comportamentul lor este consolidat.
lupta înapoi
din fericire, această descoperire sugerează o modalitate ușoară de a face față trolilor: ignorați-i, mai degrabă decât să le oferiți satisfacția unei reacții furioase.
persoanele care caută o recompensă socială negativă se pot angaja în continuare în trolling. Dar dacă nu primesc acea recompensă socială negativă, atunci motivația lor de a se angaja în acest comportament se va diminua probabil.
deci, se pare că zicala clasică pe internet este adevărată: nu hrăniți trolii. Refuză-le plăcerea unei reacții furioase și probabil te vor lăsa în pace.