adolescența este o perioadă critică pentru maturizarea proceselor neurobiologice care stau la baza funcțiilor cognitive superioare și a comportamentului social și emoțional. Studii recente au aplicat noi progrese în imagistica prin rezonanță magnetică pentru a spori înțelegerea modificărilor neurobiologice care apar în timpul tranziției de la copilărie la vârsta adultă timpurie. Datele imagistice structurale indică modificări progresive și regresive în volumele relative ale regiunilor cerebrale specifice, deși volumul total al creierului nu este modificat semnificativ. Cortexul prefrontal se maturizează mai târziu decât alte regiuni și dezvoltarea sa este paralelă cu abilitățile crescute în raționamentul abstract, schimbarea atențională, inhibarea răspunsului și viteza de procesare. Modificări ale capacității emoționale, inclusiv îmbunătățiri în modularea afectivă și discriminarea indiciilor emoționale, sunt, de asemenea, observate în timpul adolescenței. Studiile imagistice funcționale care utilizează provocări cognitive și afective au arătat că rețelele corticale frontale suferă modificări de dezvoltare în procesare. Pe scurt, regiunile creierului care stau la baza atenției, evaluării recompenselor, discriminării afective, inhibării răspunsului și comportamentului orientat spre obiective suferă o reorganizare structurală și funcțională de-a lungul copilăriei târzii și a maturității timpurii. Dovezile din studiile imagistice recente susțin un model prin care cortexul frontal adoptă un rol din ce în ce mai regulator. Se crede că aceste modificări neurobiologice contribuie, în parte, la gama comportamentului cognitiv și afectiv văzut în timpul adolescenței.